Cristina Neagu -off court!

1. Hammerseng, or Neagu?

Neagu! I respect all the players, but I always choose to play my cards.

2. Movie or theater?

Movie. I love watching movies, special in a movie theater.

3. Dress or pants?

Usually pants. 🙂 But I felt very comfortable in a dress, also. So I can choose both.

4. Black or white?

Black. It’s one of my favorite colors.

5. Blonde guys, or brunette ones?

Brunnette. You can’t argue on personal choices. :)

6. Restaurant or club?

Restaurant. I am not the club type.

7. Rose or tulip?

Rose. Just like that.

8. Bucharest or Paris?

Paris. It’s a dream city.

9. Car or plane?

Plane. It’s faster.

10. Christmas or New Year’s Eve?

Christmas. It’s tradition

Thank you: Emilian Voicu :)

Interviu Peter Kovacs

Domnule Kovacs, sînteţi noul antrenor al Oltchimului?
– Da. Am trimis o scrisoare federaţiei turce în care i-am anunţat despre intenţiile mele şi ale Oltchimului. Au fost dezamăgiţi, dar au acceptat clauza de reziliere a contractului, iar Oltchimul s-a angajat să plătească suma cerută, astfel încît nu mai există nici un impediment să fiu noul antrenor al Oltchimului.

– Nu vă e teamă de renumele jucătoarelor de acolo, care au debarcat mai mulţi antrenori, printre care şi fostul selecţioner Gheorghe Tadici?
– Domnul Tadici este un om dificil, cu o atitudine dictatorială, de aceea s-au ridicat jucătoarele împotriva lui. Nu îmi este teamă de provocări şi nu cred că numele meu va apărea pe lista antrenorilor care nu pot lucra cu jucătoare de valoare cum sînt la Vîlcea. Lucrurile s-au mai schimbat de atunci. Dacă nu voi confirma, atunci să fiu dat afară sau să mi se rezilieze contractul de comun acord, dar, din punctul meu de vedere, este exclusă această variantă fiindcă eu am lucrat în condiţii foarte bune peste tot pe unde am antrenat.

– Acum doi ani aţi refuzat Oltchimul.
– Varianta Vîlcea nu a apărut din senin. Acum doi ani am fost la un pas de a ajunge la cîrma Oltchimului, însă pe atunci aveam contract pe trei ani şi preşedintele federaţiei nu m-a lăsat să plec. M-a durut inima că am refuzat Oltchimul, însă aveam o obligaţie de onoare faţă de turci. În schimb, oficialii români au ţinut în permanenţă legătura cu mine. Din informaţiile mele, lotul va rămîne intact şi vom avea ca obiectiv cîştigarea campionatului şi a Cupei, dar şi a Ligii Campionilor.

Vîlcea este, practic, naţionala României, dar din vitrina ei lipsesc medaliile de aur. Din ce cauză?
– Nu pot să răspund la această întrebare. În momentul în care voi locui acolo voi cunoaşte mai bine peisajul handbalului românesc. Din ce am văzut de afară, vorbim de o echipă de o valoare incontestabilă, dar încă nu am aruncat o privire în sufletul jucătoarelor. Ştiţi cum e? Toată lumea recunoaşte că FC Barcelona este cea mai bună echipă de fotbal din lume, dar Liga Campionilor a cîştigat-o Inter. Incertitudinea este cea care face sportul atît de frumos, nimeni nu e sigur de succesul final. Dar să nu evit întrebarea. Vîlcea este capabilă să cîştige Liga, însă mai sînt cîteva echipe care au acest obiectiv în sezonul viitor.

Care vor fi colaboratorii dumneavoastră în România?
– Voi avea secunzi din România, care vorbesc fluent limba engleză. Cu jucătoarele voi comunica în engleză şi germană. Cu Paula Ungureanu, la Dunaferr, vorbeam în germană. Cu Ionela Stancu m-am întîlnit anul trecut, cînd era în concediu în Turcia, şi am discutat în limba engleză. Nu cred că vom avea probleme de comunicare.

– Yeliz Ozel este primul transfer din mandatul dumneavoastră la Vîlcea?
– M-aş bucura enorm să fie aşa, fiindcă i-am spus de foarte mult timp să treacă la un nivel superior, fiindcă se plafonează în campionatul intern. Ea marchează 15-16 goluri pe meci şi dacă doar se spală pe mîini înaintea partidei. La Skopje nu s-a acomodat, clubul a dat faliment şi de atunci îi frică să plece într-o altă ţară, dar are o ambiţie fantastică, este o jucătoare de clasă care ar avea loc în lotul Oltchimului.

– O altă jucătoare pe care mizaţi e Gabi Szucs.
– Eu mizez pe fiecare jucătoare din lotul Oltchimului, fără excepţii. Gabi este încă o jucătoare tînără şi am mare încredere că va reveni la forma cu care ne-a obişnuit. Nu ştiu de ce nu a jucat în ultimul timp la Vîlcea, dar primul lucru pe care îl voi face este să am discuţii individuale cu toate jucătoarele.

Este o onoare pentru orice antrenor să ajungă la poate cea mai bună echipă a Europei. Mă bucur enorm„.

sursa gsp.ro

Interviu Jakob Vestergaard: „Atentie la Neagu!Are ceva special”

– Viborg şi Oltchim sînt cele mai bune echipe la ora actuală? E finala pe care aţi văzut-o de la începutul sezonului?
– E greu de spus, trebuie să aşteptăm pînă după finală să vedem. Oricum, dacă au ajuns aici, nu au ajuns decît prin jocul lor. La începutul sezonului m-am gîndit la o finală Viborg-Oltchim pentru că sînt cele mai talentate două formaţii din lume.

„Oltchim e o forţă. După primul joc din grupe am spus că o să ne reîntîlnim în finală. Am avut dreptate şi m-am bazat atunci doar pe valoarea lotului româncelor”
Jakob Vestergaard, antrenor Viborg

– Viborg e deţinătoarea trofeului şi e cotată cu prima şansă la victorie. Sînteţi de acord?
– Situaţia este egală. Eu nu am uitat că în faza grupelor Oltchim a terminat în faţa noastră. Aşa că ele ar trebui să fie puţin favorite.

– Ce va conta cel mai mult în stabilirea cîştigătoarei, după părerea dumneavoastră?
– Constanţa în evoluţii pe parcursul celor două manşe. Degeaba joci în primul meci bine şi apoi nu mai ţii pasul cu adversarul. Valorile sînt egale de aceea trebuie constanţă.

– Care sînt punctele forte ale adversarei? Dar cele slabe?
– E un secret tactic pe care-l păstrez pentru mine. Sper să putem fructifica punctele slabe ale Oltchimului.

– Viborg a mai cîştigat trofeul, a mai jucat finale. E un avantaj în faţa româncelor?
– Nu. Şi Oltchim are jucătoare experimentate. Luca, Beşe, Ungureanu, Lecuşanu, Maier, Stanca sînt handbaliste valoroase, au jucat la nivel înalt. Nu contează că nu au jucat o finală de Liga Campionilor.

„Să aleg între Popovici şi Neagu, între Elisei şi Mikkelsen, Stanca sau Althaus? Întotdeauna cele mai drage şi cele mai valoroase sînt jucătoarele mele”
Jakob Vestergaard, antrenor Viborg

– Cum e posibil ca într-o echipă cu o linie de 9 metri formidabilă, o extremă, Vărzaru, să fie golgeterul echipei?
– Este cea mai bună extremă dreapta din lume. E rapidă, pleacă extraordinar pe contraatac şi are siguranţă în execuţii.

– Sezonul trecut Viborg a eliminat Oltchim în semifinale. A cîştigat cu şase goluri la Vîlcea şi s-a terminat egal în Danemarca. Acum credeţi că va fi altfel?
– Eu sper să se întîmple şi acum la fel, dar e greu de spus.

– E un avantaj pentru Oltchim că joacă returul la Bucureşti?
– Normal ar trebui să fie un avantaj, dar poate fi şi un dezavantaj. E presiunea care apasă pe echipa gazdă. Vedeţi finala de anul trecut cînd noi am pierdut acasă şi am bătut apoi la Gyor.

– Care sînt jucătoarele care vă plac de la adversare?
– Toate îmi plac, Oltchim are o echipă fantastică. Desigur, Cristina Neagu are ceva special şi ar trebui să-i acordăm o atenţie sporită.

– Cum reuşiţi să rămîneţi întotdeauna calm pe banca tehnică, chiar şi cînd echipa dumneavoastră e condusă?
– Îmi ajut jucătoarele cît mai mult posibil. Cînd jocul nu merge bine în teren eu, ca antrenor, le explic lucrurile cu calm şi autoritate. Nu ajută cu nimic să devii isteric cu ele. Dar este şi o chestiune de stil de conducere.

sursa:gsp.ro

Interviu Radu Voina!

– Viborg  şi Oltchim sînt cele mai bune echipe la ora actuală? E finala pe care aţi văzut-o de la începutul sezonului?
– Viborg e campioana Europei. Mulţi o vedeau din nou în finală ţinînd cont de lotul pe care-l are. Recunosc, şi eu eram unul dintre ei. Legat de Oltchim, ne-am bătut mult să ajungem aici şi acum satisfacţia e enormă.

– Viborg e deţinătoarea trofeului şi e cotată cu prima şansă la victorie. Sînteţi de acord?
– Ce argumente aş avea să infirm acest lucru? Campioana en titre, sînt puţine lucruri negative care se pot spune despre această echipă.

– Ce va conta cel mai mult în stabilirea cîştigătoarei, după părerea dumneavoastră?
– Forma de zi. Echipa care va greşi mai puţin va avea cîştig de cauză. Problema dorinţei nu se poate pune, ambele echipe vor să cîştige titlul la fel de mult. Apărarea şi poarta vor face diferenţa.

 Care sînt punctele forte ale adversarei? Dar cele slabe?
– De la poartă, extreme, centru, interi au cele mai bune jucătoare. Surorile Lunde, Jurack, Bojana Popovici, Vărzaru, Mikkelsen, Althaus. Ce-ţi poţi dori mai mult? La puncte slabe cred că banca lor nu e la fel de valoroasă. Se bazează pe şapte-opt jucătoare. Rezervele nu-s de aceeaşi valoare.

– Viborg a mai cîştigat trofeul, a mai jucat finale. E un avantaj în faţa româncelor?
– E un mic atu, dar nu cred că e foarte important. Presiunea poate fi mai mare pe fetele mele pentru că-şi doresc enorm să cîştige şi ele Liga. Dar cu Viborg am mai jucat, se cunosc foarte bine cele două combatante.

– Cum e posibil ca într-o echipă cu o linie de 9 metri formidabilă, o extremă, Vărzaru, să fie golgeterul echipei?
– În handbalul modern de azi, toată lumea se apără bine în centru şi lasă spaţii mici pentru interi. Atunci ies la rampă extremele, ele pleacă anticipat. E şi jocul specific danez, cînd interii aruncă, extremele sînt deja la mijlocul terenului. Plus că au un portar, pe Lunde, care lansează excelent contraatacurile. Şi la noi însă situaţia e la fel, golgeterul echipei e Ramona Maier.

 Sezonul trecut Viborg a eliminat Oltchim  in semifinale. A cîştigat cu şase goluri la Vîlcea şi s-a terminat egal în Danemarca. Acum credeţi că va fi altfel?
– Va fi total diferit! Indiferent care va fi scorul din tur, finala nu va fi jucată.

– E un avantaj pentru Oltchim că joacă returul la Bucureşti?
– Viborg e o echipă care joacă mai bine în deplasare, nouă ne convine mai mult parcă pe teren propriu. Repet, indiferent de situaţie, nu se va stabili nimic după meciul tur.

– Care sînt jucătoarele care vă plac de la adversare?
– E greu de dat nume. Aşa cum am spus, surorile Lunde, Grit Jurack, Vărzaru, Mikkelsen au loc peste tot, la orice echipă. Pivotul Althaus a schimbat însă foarte mult jocul de cînd a revenit. Face excelent atît faza de apărare, cît şi cea de atac şi e o handbalistă foarte importantă pentru Viborg.

– Cum reuşiţi să rămîneţi întotdeauna calm pe banca tehnică, chiar şi cînd echipa dumneavoastră e condusă?
– Trebuie. De multe ori şi aşa mă exteriorizez mai mult decît trebuie. Nu vreau să le transmit tensiunea mea şi fetelor. Cîteodată mai trebuie să ridici tonul puţin, să se trezească, dar niciodată cu jigniri şi insulte.

sursa:gsp.ro

Interviu cu Cris Neagu:x

 Cristina, ce înseamnă pentru tine să joci finala Ligii Campionilor?
– E o senzaţie unică pe care am trăit-o după meciurile cu Gyor. Să joci la o vîrstă atît de fragedă şi la primul sezon de Ligă finala e ceva nemaipomenit. Majoritatea fetelor au aşteptat întreaga lor carieră să ajungă aici şi eu am avut fericirea să reuşesc din prima.

– Vă gîndeaţi la început că ajungeţi aici?
– Obiectivul clubului a fost acela de a juca finala. Am sperat că o să-l realizăm, am muncit mult. Am început mai greu, dar meciurile au trecut, rezultatele au venit şi o dată cu înaintarea în competiţie, ne-am gîndit şi la finală.

– Care meci din cele de pînă acum ţi-a rămas în minte?
– Cred că dubla cu Gyor, deşi eu am făcut, cred, cel mai bun meci de pînă acum, cu Viborg, în grupe. Nu asta e însă important. E foarte bine cînd cîştigă echipa. La fiecare meci ies în evidenţă una-două jucătoare, dar degeaba eu mă diferenţiez şi dau o sută de goluri, dacă echipa pierde cu 101 la 100. O jucătoare e făcută de echipă, nu invers. Dacă ai cea mai bună jucătoare din lume în echipă, nu înseamnă că acea echipă e şi cea mai valoroasă.

„La Braşov ne pregăteam doar să batem Vîlcea!”
– Sezonul trecut ai ales Vîlcea în detrimentul altor echipe din străinătate. Acum te feliciţi pentru alegerea făcută?
– Am avut oferte din străinătate, într-adevăr, dar am dorit să rămîn în ţară. Oltchim era o echipă cu nume, cu jucătoare de valoare, şi uite că nu m-am înşelat. Acum vom juca finala Ligii Campionilor şi sîntem aproape de o mare performanţă.

– Îţi aminteşti cînd erai la Rulmentul, cum erau meciurile contra Oltchimului?
– Crîncene! Tot anul ne pregăteam ca să cîştigăm cu Vîlcea. Acesta era obiectivul. Acum nu cred că acest lucru mai e posibil în România. Nu mă laud, dar e greu ca să mai putem pierde în România.

„Îmi place sportul în echipă. Nu ţin neapărat să mă remarc eu, să ies în evidenţă, să înscriu cît mai multe goluri. Important e să cîştige formaţia ta”
Cristina Neagu
 Aţi avut şi perioade dificile în acest sezon, mai ales după Mondiale. Cum aţi trecut de ele?
– Aşa e. După Mondialul din China, nu mai ştiam ce să facem! Ne chinuiam să cîştigăm şi în campionat. Am rămas însă unite şi am discutat între noi, am încercat să ne ajutăm singure. Mulţumim lui Dumnezeu că am avut puterea să ne revenim şi să mergem mai departe. Nu-mi dau seama ce am făcut, dar la un moment dat parcă ne-am întors pe partea cealaltă şi am fost dintr-o dată un alt Oltchim, cel adevărat.

– După ce aţi picat în „grupa morţii” cu Viborg, Hypo şi Volgograd, ce v-aţi zis?
– Că luptăm să ne calificăm. Ştiu că nu mulţi ne dădeau şanse, spuneau unii că nu facem nici un punct. Am fost însă prima echipă calificată în semifinale după trei victorii şi un egal. Am avut un parcurs aproape perfect şi evoluţii din ce în ce mai bune.

– Nici una dintre voi nu a mai jucat într-o finală de Ligă. Viborg e a cincea oară în finală. Va conta acest lucru?
– Nu cred că asta contează în mare măsură. Şi Oltchim e o echipă cu experienţă. Am ajuns în semifinale, acum în finală. Nu se gîndeşte nimeni că ele au cinci finale şi noi una. Tot ce vă asigur e că vom juca mai mult ca niciodată cu sufletul. Echipele sînt apropiate valoric şi cine va prinde o formă de moment mai bună, aceea va cîştiga.

„Atuurile lui Viborg? Aceleaşi ca şi ale Oltchimului!”
– Care sînt atuurile lui Viborg?
– Au un portar foarte bun, o linie de nouă metri senzaţională. De fapt, au un nucleu de opt-nouă jucătoare, e o echipă multinaţională. Se apără bine, contraatacă excelent. Punctele lor forte sînt însă şi ale noastre. Putem să le anihilăm. Am mai jucat cu ele, le-am bătut, ne-au bătut, orice e posibil.

– Contează că jucăm returul acasă?
– Contează, dar anul trecut ele au cîştigat trofeul în deplasare. Aşa că nu trebuie să ne facem iluzii prea mari. Vom avea de partea noastră suporterii. Nu ştiu dacă am mai văzut vreodată o atmosferă precum a fanilor de la Vîlcea.

– Suporterii de la Vîlcea te-au primit foarte bine, deşi veneai de la rivala Rulmentul.
– Era şi normal. Am venit la Vîlcea să ajut echipa, să fac performanţă. Suporterii au văzut asta, aici nu sîntem la fotbal. E o relaţie de respect reciproc.

– Ce faci înaintea meciurilor de Ligă? Ai un program fix de urmat?
– Nu, nu sînt superstiţioasă. Trebuie doar să dorm în după-amiaza aceea. Dacă nu dorm, nu sînt bună de nimic, nu mă mai pot concentra.

– Cît timp petreci în faţa oglinzii? Te fardezi, te machiezi?
– Înainte de meciuri nu mă fardez şi machiez. Pentru că transpir şi atunci mi-ar intra rimelul în ochi. În plus, mă şterg des cu manşeta la ochi. Toată pregătirea dinaintea unui meci, cu îmbrăcat cu tot, îmi ia cam 45 de minute.

„După meciuri nu pot niciodată să dorm. Intervine oboseala fizică şi psihică. Atunci, ca să mă liniştesc, mă mai uit o dată la meciul care abia s-a terminat”
Cristina Neagu

– Simţi o oarecare frustrare în momentul în care adversarii te iau «om la om»?
– Acum dacă zic da, o să vină cei de la Viborg şi o să mă ia «om la om» (rîde). Nu-mi place cînd sînt luată «om la om», dar cui îi place? Sînt însă atîtea combinaţii în care pot fi eliberată. În plus, dacă ei se apără avansat, rămîne spaţiu mai mare pentru pivoţi, pentru extreme.

– În actuala ediţie aţi avut suporteri peste tot, din Spania pînă în Rusia, Danemarca, Austria, Ungaria. Aţi simţit aportul fanilor?
– Foarte mult. Fanii noştri vin în număr mare şi peste hotare. În Spania cred că o tribună era plină, la Viena la fel. La Gyor i-am auzit, iar în Rusia i-au acoperit pe ruşi. Asta e mulţumirea noastră şi luptăm să nu-i dezamăgim.

 Suporterii vor fi aproape de voi şi la Bucureşti. Crezi că se va egala atmosfera de la Vîlcea?
– Eu sper mult. Suporterii noştri de la Vîlcea care ştiu să facă o atmosferă minunată vor veni şi la Bucureşti. Sînt oameni extraordinari care ne-au însoţit în toate deplasările. Mă gîndeam că acum, dacă am fi avut şi noi o sală de 12-15 mii, ar fi fost arhiplină. Mă uitam la semifinala cu Gyorul cum se calcă în picioare ca să ne vadă jucînd. Îmi imaginez ce o să fie şi la Polivalentă!

„Nu mi-e frică de nici un portar din lume. Dacă mi-ar fi frică, aş sta la distanţă de poarta adversă şi aş pasa în lateral. Meseria mea e golul şi trebuie să înving orice portar”
Cristina Neagu
„La Vîlcea sînt respectată!”
Cristina Neagu a venit la Oltchim în februarie 2009. A venit ca jucătoare liberă de contract de la Rulmentul Braşov, alături de cea mai bună prietenă a sa, Patricia Vizitiu. „Nu aş fi plecat de la Braşov, dar am simţit că nu sînt respectată. De nouă luni de zile nu mai primisem nici un ban şi nimeni nu se interesa de soarta noastră. În momentul cînd am devenit liberă de contract, abia apoi au devenit iar interesaţi cei de la Braşov. Poate aşa a fost însă să fie. Altfel nu ajungeam la Vîlcea”, a spus Cristina.

Îi place să joace fotbal
„Cristina Neagu are o ambiţie ieşită din comun. Şi cărţi dacă joci cu ea, vrea să cîştige. Nu suportă să piardă niciodată”, o caracterizează antrenorul Radu Voina. Fire închisă, tăcută, Cristinei îi place foarte mult să joace fotbal. „Cînd le las să joace fotbal între ele, pe Cristina o chem la mine ca să o necăjesc. „Tu nu ai voie să joci, ai mai avut probleme cu piciorul!”. Se supără imediat. „Nu mai am probleme cu piciorul, pot să joc. Îi place foarte mult şi e şi talentată”, a adăugat Voina.

interviu cu Oana Manea..

 Oana, se apropie meciul cu Gyor. Sînteţi pregătite?
– Normal că sîntem. Eu, una, nu mai am răbdare. Vreau să se joace mai repede pentru că am o stare de nervozitate, de surescitare. Nu am însă emoţii, nu mi-e frică de ele.

– Jucătoarele de la Gyor au vrut să vă întîlnească pe voi şi s-au ferit de Viborg.
– Am observat şi noi. Sper să le facem să le pară rău. Şi noi ne puteam alege adversarul, dar nu am avut preferinţe. Oricum, dubla cu Gyor e una foarte grea, vor fi meciuri crîncene, pe viaţă şi pe moarte. Sînt sigură însă că Oltchim va juca finala.

– Pe ce te bazezi? Care sînt atuurile voastre?
– Mizez pe forma noastră, în primul rînd. Eu cred că am arătat în ultimele meciuri din Ligă că jucăm cel mai bun handbal. Apoi, pe dorinţa de a juca finala. Nici una dintre fete nu a mai ajuns acolo. Am pregătit meciurile atent, le visăm şi noaptea, nu au cu ce să ne surprindă.

„Dau cu pumnii ca la box!”
– Gyor la ce capitol stă mai bine?
– În apărare stau bine. Se apără agresiv. Dau cu pumnii ca la box. Nici nu vreau să mă gîndesc ce ne aşteaptă pe noi, pivoţii. Sper să avem parte de un arbitraj corect şi să mai primească şi eliminări.

– Ţi-e frică de arbitraj?
– Frică, nu. Dar arbitrajul va fi foarte important. Cu Gyor, în Ungaria, am avut mereu de suferit. Am şi văzut meciurile lor de pînă acum şi mereu au fost ajutate. Sper să nu se mai întîmple asta. La antrenamente am exersat însă pentru jocul dur.

– Atmosfera de la Gyor va fi una ostilă vouă, cu siguranţă. O să faceţi faţă?
– Pe mine mă motivează. Mai bine cu sala plină decît goală. O să se joace şi returul la Vîlcea şi lucrurile se vor schimba.

– Care ar fi scorul de la Gyor care v-ar păstra intacte şansele de calificare în finală?
– Bine ar fi să cîştigăm sau să facem egal. Eu cred însă că şi o înfrîngere la un gol sau două nu ar fi un capăt de ţară. Oricum, oricare ar fi rezultatul, sînt sigură că nici o echipă nu se poate considera calificată în finală după primul joc.

90 de goluri a marcat Oana Manea în cele trei sezoane de Liga Campionilor cu Oltchim

„După Cupa Cupelor, în 2007, vreau ca anul acesta să cîştig şi Liga Campionilor. Cînd cucereşti un trofeu te simţi împlinit ca sportiv”
Oana Manea

A vîndut şase căţei
Sasha, pitbull-ul francez al Oanei Manea, a făcut de curînd şase pui. Jucătoarea i-a vîndut pe toţi. „M-am îmbogăţit. I-am dat pe toţi la prieteni şi cunoştinţe, am luat cîte două sute de mii de lei vechi. Eu am dat pe Sasha cinci sute de euro, dar nu are importantţă. I-am dat cu inima deschisă”

 
„Nu contează banii!”
Dacă vor trece de Gyor, handbalistele de la Oltchim îşi vor îndeplini obiectivul, acela de a juca finala Ligii Campionilor, şi au promise din partea conducerii clubului prime de 10.000 de euro fiecare. „Nici un moment nu ne-am gîndit la bani. Aş renunţa la toţi banii dacă aş fi sigură că o să cîştig trofeul. Nu banii sînt cei mai importanţi acum”, a spus Oana

Succes Oltchim!

Interviu cu Gaby Szucs…

Un alt duel Oltchim – Györ este acum în semifinalele Ligii Campionilor. Cine este favorită?
Din punct de vedere valoric şi numeric, prima şansă o are Oltchim. Depinde însă de atitudinea celor două echipe şi de modul cum vor fi pregătite tactic ambele manşe. În procente, aş spune că Oltchim are 55% şanse să meargă mai departe.

„Suntem favorite! Avem 80% şanse de calificare”

ETO Györ, adversara Oltchimului din semifinalele Ligii Campionilor (manşa întâi, duminică, în Ungaria), e numele cu o multitudine de rezonanţe pentru Gabriella Szucs. Multe dintre adversare îi sunt prietene, iar Györ a dorit-o mai mereu. Mai întâi, pe când era doar o adolescentă de 16 ani la Debrecen, pentru ca apoi s-o scape printre degete, în urmă cu două sezoane, în favoarea Oltchimului.
Gabi, cum ai primit vestea că vei juca împotriva lui Györ?

Mulţi prieteni m-au sunat după tragerea la sorţi şi mi-au zis: „Wow, din nou Györ!”. Probabil că amicii şi amicele mele din Ungaria vor susţine Oltchimul. Ei caracterizează Vâlcea drept o echipă bună şi simpatică! Mulţi dintre prietenii mei vor ajunge chiar şi la returul din România.

Cum se poate tranşa disputa cu campioana Ungariei?

Cu o apărare precisă şi cu o evoluţie bună în poartă, avem 80% şanse de calificare, pentru că oricum obiectivul nostru îl constituie câştigarea Ligii Campionilor.

În ultimul timp, nu ai mai jucat la naţionala Ungariei…
Sper să revin cât mai repede, pentru că aş vrea să prind echipa pentru Olimpiada de la Londra, dar depinde cât de mult mi se va oferi posibilitatea de a evolua pentru echipa de club.

Apropo, în vară îţi expiră contractul cu Oltchim… Ţi-l vei prelungi?

Deocamdată, n-aş vrea să vorbesc despre asta.

Vâlcea zici că e simpatică, aveţi 80% şanse de calificare… Dar cine-s mai frumoase? Unguroaicele sau româncele?
Mmmh, la întrebarea aceasta tu şi restul bărbaţilor trebuie să cunoaşteţi răspunsul.

Ai dreptate, îl ştim

Contra României am jucat multe partide tari. Sunt jucătoare valoroase în ambele echipe. N-aş pleca pe o insulă pustie, pentru că iubesc oamenii şi societatea”

Interviu cu Vali Bese…

„Adevărul Sporturi”: În ultima săptămână aţi jucat patru meciuri. Cum ţi se pare acest calendar?

Valeria Beşe: Să ai meci la ora 16.00 într-o zi şi apoi să joci în dimineaţa următoare la ora 11.00 necesită un efort şi pe plan mental pentru că e greu să păstrezi un nivel ridicat de concentrare.

Sunteţi neînvinse în Liga Naţională. Cum ar putea apărea o contracandidată a Oltchimului la titlu?

Cuvântul cheie este investiţie. E o greşeală să aducem de afară jucătoare pe care le refuză alţii. Avem multe fete talentate şi în România şi trebuie să fie promovate mai mult. Dacă cineva le adună laolaltă, poate forma o echipă redutabilă.

Cum îţi explici creşterea ta de formă din ultima perioadă?

Antrenorul a început să aibă ceva mai multă încredere în mine şi cred că am profitat în meciul de la Viena de şansa care mi s-a oferit. Chiar dacă sunt folosită destul de rar în ofensivă, mă bucură mult faptul că pot fi totuşi  utilă echipei.

Te mai gândeşti la o revenire la echipa naţională?

Am doar 30 de ani şi teoretic mai pot continua la echipa naţională încă câţiva ani, dar nu depinde doar de mine. Dacă va mai fi cazul să fiu convocată, voi analiza la momentul respectiv ce trebuie să fac.

Cum ai prefaţa acest duel cu Volgograd din weekend?

Meciul din Rusia se va decide sigur în defensivă. Dacă poarta e ok şi ne vom apăra bine, putem câştiga meciul. Nu trebuie neapărat să excelezi la atacurile poziţionale, atâta timp cât contratacul şi faza a doua se află la un nivel ridicat.

După victoria cu Viborg, mulţi se gândesc deja la câştigarea Ligii Campionilor…

Eu cred sincer că lumea aştepta să câştigăm trofeul încă de când am început să jucăm în Liga Campionilor. Faptul că evoluăm din ce în ce mai bine, le-a dat pe parcurs şi mai multe speranţe suporterilor. E nevoie totuşi de răbdare, mai sunt încă mulţi paşi până acolo.

Toti ne dorim Liga Campionilor..si anul asta cu rabdare va fi a noastra:XSucces fetelor!

sursa foto : http//v-man.hu